Cercetarea românească în era AI: de la „Deceniul care decide tot” la „Scriem mai mult, dar scriem mai bine?”

Scriu aceste rânduri de la Harvard, unde mă aflu cu o bursă Fulbright pentru a-mi finaliza studiile doctorale. Este o experiență care mă face să reflectez și la cercetarea din România, la oportunitățile pe care le avem și la ce putem construi prin proiectele DATA SWEEP.

Una dintre întrebările cu care am rămas după prima ediție a conferinței „Cercetarea românească în era AI” privește relația dintre numărul publicațiilor și valoarea lor. O aprofundăm pe 17 noiembrie, la Palatul Parlamentului , la ediția a II-a: „Scriem mai mult, dar scriem mai bine?”

La DATA SWEEP, încercăm să înțelegem transformările pe care inteligența artificială le aduce în educație și cercetare și să valorificăm oportunitățile pe care acestea le deschid. AI face deja parte din conversația despre viitor, fiind viitorul. Întrebarea care ne preocupă este cum o folosim pentru a construi o cercetare mai bună, cu oameni mai bine pregătiți și rezultate care contează.

De aici am pornit cu prima ediție a conferinței „ Cercetarea românească în era AI ”, cu tema „ Deceniul care decide tot ”. Iar discuțiile de atunci ne-au adus firesc la întrebarea care va defini ediția a II-a: „Scriem mai mult, dar scriem mai bine?”.

Ne întâlnim din nou pe 17 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în sala Hortensia Papadat-Bengescu  în care am organizat ediția I, pentru a continua un dialog care merită dus mai departe.

Un viitor pe care îl construim împreună

Am fost mereu adepți ai subiectelor complicate și ai întrebărilor dificile.

Credem că, adresându-le, putem înțelege mai bine ce avem de făcut. Viitorul educației și al cercetării se construiește alături de instituții, universități, mediul privat, societatea civilă și toți cei care vor să contribuie.

De aceea, suntem onorați să anunțăm că și ediția a II-a a conferinței „Cercetarea românească în era AI: Scriem mai mult, dar scriem mai bine?” e organizată sub egida Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, cu sprijinul președintelui comisiei, Alexandru Mihai Ghigiu .

La prima ediție, am avut în sală peste 60 de participanți: rectori, prorectori, directori de școli doctorale, cadre didactice, doctoranzi și decidenți politici. Lor li s-au alăturat peste 860 de participanți online, care au contribuit cu întrebări despre integritate academică, finanțare, colaborare și folosirea responsabilă a AI.

În deschidere, Alexandru Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, a vorbit despre evaluarea cercetării, punțile dintre universități și mediul de business, păstrarea tinerilor specialiști în România și infrastructura necesară. A încurajat o discuție din care fiecare să plece cu priorități concrete și a exprimat disponibilitatea comisiei de a sprijini mediul academic.

Ce am adus în discuție la prima ediție

Unul dintre firele centrale ale conferinței a fost relația dintre  cantitate și calitate. Cosmin Boțoroga a prezentat raportul DATA SWEEP despre dinamica cercetării românești în perioada 2016 - 2025 (accesează raportul aici), aducând în discuție productivitatea, impactul publicațiilor și dimensiunea comunității de cercetători. Prezentarea a deschis o întrebare importantă: cum transformăm potențialul cercetării românești în rezultate cu valoare pe termen lung?

Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și fost ministru al Educației și Cercetării, a subliniat că o creștere a numărului de publicații trebuie însoțită de o creștere a calității. În intervenția sa, a pus accent pe contribuțiile care avansează cunoașterea și pe implicațiile lor pentru societate și economie. A vorbit, totodată, despre nevoia de a conecta grupurile de cercetare și de a integra dimensiunile etice și sociale în dezvoltarea AI.

Mădălin Bunoiu, prorectorul Universității de Vest din Timișoara și președintele Consiliului Consultativ pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare, a continuat discuția din perspectiva evaluării: numărul articolelor și al citărilor trebuie privit împreună cu ceea ce se află în spatele lor. Conținutul, relevanța și contribuția cercetării au nevoie de atenție, mai ales când instrumentele AI fac redactarea tot mai accesibilă. Pentru noi, aceasta este una dintre ideile care leagă cel mai bine prima ediție de cea de-a doua.

Ligia Deca, prorectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și fost ministru al Educației, a discutat despre rolul AI în internaționalizarea învățământului superior: reducerea barierelor lingvistice, accesul la literatura științifică și sprijinirea colaborării. A propus să privim inteligența artificială ca parte a infrastructurii educaționale și a atras atenția asupra întrebărilor pe care aceasta le ridică despre originalitate și integritate academică.

Un exemplu practic a venit de la Adrian Iftene, prorectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași . În experiența sa, AI poate genera întrebările pentru un test într-un minut, dar verificarea și îmbunătățirea lor mai cer aproximativ 59 de minute. Exemplul arată cât de mult contează expertiza celui care folosește instrumentul: timpul câștigat vine împreună cu responsabilitatea de a verifica rezultatul.

Discuția a cuprins și condițiile în care oamenii pot face cercetare. Sebastian Burduja, deputat, fost ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării și fost ministru al Energiei, a evidențiat rolul respectului și al sentimentului că munca cercetătorilor contează în atragerea diasporei. În dezbatere, au existat și intervenții care au insistat asupra finanțării și a salariilor decente.

Adina Săniuță, cadru didactic la Facultatea de Management din cadrul SNSPA și fostă senatoare în Parlamentul României, a susținut o colaborare mai consistentă cu mediul privat și o cercetare mai apropiată de nevoile societății.

La prima ediție, invitații au adus perspective diverse asupra cercetării în era AI. Poți consulta agenda ediției I dând click aici . Pregătim acum ediția a II-a, în care vom continua discuțiile și vom aprofunda întrebările deschise la prima întâlnire.

Scriem mai mult. Cum ne asigurăm că scriem mai bine?

Prima ediție a deschis o conversație despre direcția cercetării românești într-un deceniu de schimbări. Ediția a II-a aduce în centrul ei o întrebare care ne privește direct: ce înseamnă calitatea atunci când redactarea, sinteza și accesul la informație devin tot mai rapide.

Instrumentele de inteligență artificială ne pot ajuta să explorăm literatura de specialitate, să structurăm ideile și să formulăm mai clar un text. Aceste posibilități vin însă cu responsabilitatea de a verifica informațiile și de a înțelege limitele instrumentelor pe care le folosim. Un text bine formulat poate părea convingător chiar și atunci când sursele sunt greșite, argumentele sunt incomplete sau concluziile nu sunt susținute de date.

De aceea, vrem să discutăm mai în detaliu despre felul în care folosim AI în munca de cercetare. Cum păstrăm gândirea critică pe parcursul acestui proces? Cum verificăm sursele și rezultatele? Cum evaluăm contribuția originală a autorului și cum facem transparentă utilizarea AI? Și cum folosim timpul câștigat pentru întrebări mai bune și cercetări mai solide?

Discuția privește și modul în care evaluăm și încurajăm cercetarea. Dacă redactarea devine mai rapidă, avem nevoie să acordăm mai multă atenție conținutului: cât de bine este formulată întrebarea de cercetare, cât de potrivită este metodologia și ce aduc rezultatele la cunoașterea existentă. Pentru universități, coordonatori de doctorat și cercetători, acestea sunt întrebări care se întâlnesc deja în activitatea de zi cu zi.

Prin ediția a II-a, ne dorim să punem în dialog experiențe concrete, dificultăți întâlnite și practici care pot fi utile comunității academice. Credem că avem de învățat unii de la ceilalți, inclusiv din situațiile în care AI ne-a ajutat și din cele în care rezultatele sale au cerut mai multă atenție decât ne așteptam.

Cu aceste întrebări continuăm dialogul pe 17 noiembrie, la Palatul Parlamentului . Ne întâlnim din nou pentru a discuta ce schimbă AI în munca cercetătorului și cum se reflectă aceste schimbări în calitatea lucrărilor pe care le publicăm.

Vă invităm la ediția a II-a a conferinței „Cercetarea românească în era AI: Scriem mai mult, dar scriem mai bine?”. Vă puteți înscrie  dând click aici.